Trăim urgia luptei existenței
El trupul se hrănește des
Din latura umbritei ei ființei
Când mintea nu are de-ales.
Triunghi bermudic fără de ieșire
Căci trupul e frivol, o știm
El sufletul nu are știre
De ce în minte noi ne irosim.
Luptă pe viață și pe moarte
La baionetă, pușcă sau cuvânt
Se războiesc mai mult decât se poate
El suflet, minte și un trup arzând.
Nimic nu pare că le-armonizează
Când trupul e în ultimul lui cer
Ea mintea pare că agonizează
Iar sufletul e-nvăluit în plin mister.
Voi părți din tot ce-i omenesc
Uniți-vă odată și tăceți
Creați din nefirescul tot firesc
Cu viața-n viață doar să rămâneți.
Doar liniștea și armonia pot
Să le unească firi fără de tihnă
Aștept să se creeze ca un tot
Un trup, un suflet și o minte în lumină.