- Ne-au aruncat ateii-ntr-o arenă
Cu lei flămânzi, dar uite, jocul sorții
Scris undeva, pe-o pagină mondenă,
L-am câștigat... La loteria morții

Ne-om fi înscris, dar cine poate spune
C-o să trăiască veșnic? Poate viața
E-un rol jucat, cu nume și prenume,
Și asumat, de-aceea dimineața

Aștept să-mi spui că ți-am lipsit, iubire,
Că visele-s lipsite de culoare
Și-ai alergat desculț prin amintire
Să mă găsești în viața următoare.

- E viața ca o luptă, dar se pare
Că ne-am călit în bătălii cu soarta,
Gladiatori mondeni și-o oarecare
Arenă unde cu prestanță arta

Ne-a-ncununat cu lauri. Ce obstacol
A stat în calea veșniciei noastre,
Când însăși viața asta-i un miracol
Și ne lovim cu tâmplele de astre.

Trăiesc visând, echilibrând proporții,
Și te aștept pe-acoperișul lunii,
Câștigători la loteria morții,
Perdanți eterni în fața pasiunii.

Liliana Trif & Ioan GrigoraÈ™