- Pe strada mea s-au scuturat salcâmii
Și caldarâmul s-a umplut de flori,
E aspru vântul, vine o furtună,
Doar tu nu vii, acum, de sărbători

Stau și privesc amurgul prin fereastră,
Aștept un semn, dar bat în geamuri ploi,
Iar apele-au crescut în volburate
Și rup din maluri, parcă-s în război.

Eu mai aștept o dimineață-albastră,
Magnolia să-mi râdă sub balcon,
Să ne-ncălzim, la fel ca altădată,
Cu ciocolată caldă la Pardon.

- Aici abia-nfloresc timizi castanii,
E-un anotimp curtat de îndoieli,
Întineresc, de-o vreme parcă anii
Își schimbă cursul. Alte rânduieli

Învăț și totuși vreau un armistițiu
Că-n pieptul meu e-o linie de front,
Pun termene și fac un exercițiu
S-adun magia dragostei în cont,

Poate-ntr-o zi vei trece prin cetate
Și auzind bătrânul gramofon
O să revendici clipe glazurate
Cu ciocolată fină, la Pardon.

Ioan GrigoraÈ™ & Liliana Trif