Lui Constantin Tănase



Mai groaznice ca zidul
Sunt, iată
Ferestrele prin care
Nu se vede decât
Soldățoiul de pază
Tropăind afară de frig
Cu arma la piept.
Oh, voi încovoiaților robi
Din mănoase câmpii,
Din fabrici,
Frații mei, care
Nici nu crâcniți măcar!
Cu hoitul
Acestei zile porcoase
Îmi vine în voi să arunc,
În voi, în voi, în voi
În care tăcerea
Tropăie de frig!