Pe alta, nu pe tine,
Se cade să cuprind –
Tu braţele-mi legaseşi
Cu-al mamei păr albind,

Ce l-ai tăiat în noapte,
La ora de mister,
Cu lama unei stele
Desprinse de pe cer.

Mai plouă sus în ceruri
Şi ninge pre pământ,
Nu sunt atât de tânăr,
Dar nici bătrân nu sânt.

Încerc să rup strânsoarea –
Îmi cade braţul slab…
Şi părul ce mă curmă
Se face tot mai alb.