Te-aÈ™ invita È‹ntr-un vis misterios,
pe poteci neumblate sub un cer fabulos,
acolo tu mi-ai zâmbi contagios,
iar eu m-aș preface ȋntr-un Făt-Frumos.

Alergând peste pajiști nebune,
am putea filosofa despre perfecţiune
analizând contrastul dintre mine,
idealul de fericire și ficţiune.

Te-aÈ™ invita È‹n visul meu misterios,
pentru a te cunoaste mai putin zgomotos.
Sub pretextul de a-Å£i admira chipul infailibil
am căuta contactul tactil aproape invizibil.

Te-aÈ™ invita È‹n visul meu misterios
despre perfecţiune și frumos,
dar tu, tu care deja ești perfectă
mă vei refuza acuzând o vrajă suspectă.

Alin Zamfir