Număr pe degete posibilitățile existente,
îmi socotesc zilele rămase,
rațiunea devine o rană deschisă
din care nu ies.

Lumina nu are drumuri,
mă pornesc oricum purtat de raze
spre orizontul de argint.

Nu știu dacă voi ajunge,
dar toți mă încurajează
să nu mor.

Mă despart de păcatele lumii
și mă lepăd
până rămân gol și flămând.