O lume plină de mister,
Oameni timizi, fără curaj,
Dorințe calde care pier
Si lacrimi triste pe obraji.

Priveste cerul si te-nchina!
Zambeste-i Soarelui sa ardă!
Iubeste-n noapte si pe lumina!
Alearga-n ploaia ce te scaldă!

Cauta-n tine ce-ai pierdut,
Azi nu mai știi ce-i rau si bine,
Esti tot mai trist si abătut
Si ai uitat sa crezi in tine.

Hai, fruntea sus, trăiește-ți viața!
E chiar frumoasă, de o vezi!
Încearcă sa-ti găsești speranța!
Nu trebuie decat sa crezi!