dacă
m-ai lăsa să mă joc
cu sânii tăi rotunzi
orele după-amiezii
în care îmi beau ceaiul
ar prinde viață si m-ar surprinde dorindu-te,
dacă ți-aș spune că soarele pentru mine
răsare dintre ei,
că în ochii mei am priveliști
pornite din fragedul tău trup,
m-ai crede?
îți cer să ne înfășurăm în iubire,
să coborâm din rai,
poate mi-ai răspunde
că în toamnă roadele sunt amare,
ți-aș săruta atunci ochii tristi,
aÈ™ scoate din vocabular
cuvântul plictiseală
pentru ca pe buzele tale fierbinți
însăși primăvară să poposească.