răsar în grădini oameni de zăpadă
prunci năzdrăvani se-ntrec în năzbâtii
aș vrea să fac cu ei o escapadă
printre troiene cu albe pârtii.

strâng în palme fulgi pufoși de nea
sunt semne cerești din magia iernii
ninsoarea cade ca o fină perdea
covoare albe moi să se aștearnă.

colindele zăpezii în suflet se strecoară
dansul zurgălăilor mă fascinează
pe o salbă strâng amintiri o comoară
printre nori soarele blând luminează.

sub plapuma protectoare grâul germinează
visele omenirii trainic se înseninează.