în sforile timpului mă simt marionetă
uneori mă ridică alteori mă coboară
câteodată îmi cântă o șansonetă
și-mi dă sentimentul că zilele zboară.

mult mi-aș dori să fiu arlechin
să fac lumea mea să zâmbească
să disip în joben orice urmă de chin
inima vremuri grele ca să răzbească.

să fac cu necazul hilară jonglerie
să îl transform în ursuleț de pluș
necuvântătoare să-mi facă galerie
să fac și dorul să fie ghiduș.

în sforile timpului mă simt marionetă
dar cu încredere mai scriu o scenetă.