soarele iubirii mi-a aprins rațiunea
arhitectura viitorului este pe planșă
acum timpul parcă și-a pierdut noțiunea
dar eu lupt cu năpasta încă o manșă.

balada dorului vibrează în ornic
fericirea e o miză de secundă
iubirea mea-i ca muntele statornic
roiuri de emoții ca fluturii zburdă.

am încredere mare în Bunul Dumnezeu
în palma-i de lumină sufletul mi-am lăsat
îmi expun recunoștința într-un expozeu
sfinte învățături în mine a vărsat.

glasul sufletului este ca vântul când adie
izvodește speranță transpare-n rapsodie.