să nu uitați nimic din ce a fost sublim,
să înșirați pe-o salbă nopțile iubirii,
ca florile toamna treptat ne ofilim,
rămân în urma noastră valorile vorbirii.

ascult în surdină cântecul de ornic,
clepsidrele parcă-s umplute cu aur,
să dăinuie iubirea tot omul e dornic,
năpaste înfruntă precum un centaur.

emoții, sentimente, spiritual tezaur
să-l uniți cu lumina, cu seninătatea,
eu sunt fericită cu destinul de faur,
prin vene îmi pulsează eternitatea.

a înmugurit speranța ca ramul de laur,
este prezentă-n mine ca divinitatea.