împrumut fericire cu mare dobândă,
timpul mă tratează cu artificii,
dar cu poezia pot avea o izbândă,
la nevoie am să fac și sacrificii.

stau la povești cu muza mea blândă,
este Luna, mă surprinde cu servicii,
poleiește cu argint soarta mea plăpândă,
și îmi împlinește sfioasele capricii.

în lumea asta mare plină de oficii,
în colțuri negre moartea stă la pândă,
dar lumina mi-a pătruns prin orificii,
hrănește cu iubire inima flămândă.

privesc cu uimire speranța crescândă,
se emancipează departe de vicii.