eu cu Cuvântul preamăresc Universul
astfel îl slujesc precum un gardian,
puterea mea de taină este versul,
zidește raiul pe solar meridian.

n-am diplome, medalii sau trofee,
dar mă știe cerul cuprinsă de har,
soarta mea-i desfășurată ca o odisee,
beau din lumină pahar după pahar.

eu cu cuvântul noaptea o aprind,
precum o candelă din odaia ființei,
ard, de întuneric mă desprind,
sunt lumina de la marginea căinței.

simt că universul mă bate pe umăr,
așa prietenește- dulci emoții număr.