îmi dezvelesc sufletul, mă dezbrac de secrete,
am răbdare să văd rezultatul visului meu
și trecerea la următoarea destinație.

în postură de observator
constat că lumea este plină de vocații,
că are o voce puternică și se face mereu auzită.

este perfect, credința în divinitate nu se degradează,
se extinde de la suflet la suflet,
precum dimensiunea cunoașterii,
în mințile receptoare de minuni.

este vremea iluminării,
este vremea să mai facem pași
spre atelierul de îndumnezeire.