Poemul desenelor


„De mult negru mă albisem
De mult soare mă-nnoptasem
De mult viu mă mult murisem
De visare mă aflasem...”

Dezîmblînzirea - N.Stănescu


Desenează-mi Lumea!
...spuse poetul,

...și o moară de luminii
și-a învâtit ziua-n noapte
prin jocul de foc și cenușă
repetând lumea ascunsă
la hotarele umane,
ca o solemnă geografie
desfigurată
dedesuptul pleoapelor
încercănate...

...și apoi, Tăcerea s-a făcut...


Desenează-mi Clipa!
...spuse poetul,

...și totul se transformă
după legea inexorabilă
rotind amarnic totul în jurul ei,
rotind speranța,
setea,
foamea,
...rotind și schimbul răsucit...,

- omorând din goană
șarpele amurgului
în urma căderilor de seară...

...si apoi, Speranța s-a făcut...



Desenează- mi Iubirea!
...spuse poetul,


...și sufletul se cutremură
în orizontul lui de oase
sub sentimente tandre
supuse tăcerii,
căutând lumini în umbre
și soare în lumini...,-

râvnind ca totul să-i aparțină
în veșnica conștiință
și-a vinovăției eterne...


...și apoi, Uitarea s-a făcut...


Desenează-mi Adevărul!
...spuse poetul,

...și neâmblânzite taine
se destăinui prin forma nemărginirii
plutind în zbor și în păcat,
- tăcute în nemișcare ...-

...așteptând muza inconștientului,
sub inspirația curajului sălbatic
din viul cel aprins,
...din viul care doare...


...și apoi , Iluzia s-a făcut...

...iar poetul ne-a desenat viața,
ca un poem al eternității...


...Un viu aprins,
...un viu care doare
prin jocul de foc și cenușă,...-

...rotind speranța,
setea și foamea
sub inspirația curajului sălbatic
ce se destăinuie
prin forma mărginirii...,-


...ca o moară de lumini
ce-nvârte ziua-n noapte,
rotind amarnic totul în jurul ei
în urma căderilor de seară
sub sentimente tandre
supuse tăcerii...


...căutând
lumini în umbre,
și soare în lumini
la hotarele umane...,

- omorând în goană
șarpele amurgului,
râvnind totodată
ca totul să-i aparțină....!!!

...și totul se făcu
după legea inexorabilă...,

...sufletul se cutremură,
- tăcut și-n nemișcare - ,
ca o solemnă geografie
într-un orizont de oase...
în așteptarea muzei
și-a inconștiientului, desfigurat
dedesuptul pleoapelor
încercănate,
de-o veșnică conștiință
și o vinovăție eterne...

...și Noapte se făcu....


23.06.2003
Florenza