REPROȘ

Poate cândva iubeai amurgul
În flori de liliac , în zori
Dar n-ai știut nimic din frigul
Ce-amestecat îți dă fiori .

Și dacă poți și nu mai știi
Să-alergi în urmă să trimiți
Te cauți în vinovății ,
De pași pierduți și rătăciți .

Și uite-așa ne uiți pe toți
Și nu numai cu mine-ncepi ,
Un trivial de ritm , ce poți
Să-l uiți ‘nainte să-l pricepi .