Am întâlnit un poem
pe scările târgului de carte.
Un poem încărunțit degrabă
dar sociabil, blând și
fotograf.
La început, un sunet,
o părere ori o lumină
desprinsă de la fereastră
printre gene.
Apoi s-a despletit de idei,
de gânduri și de
numele său
ascuns în pagina revistei
pe care o ținea emoționat
la piept.
Doar instantanee, mi-a șoptit
înmânându-mi cuvântul
prin care am putut vedea
cum în fiecare om
dormitează câte un poem...