agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-02 | [This text should be read in romana] | Submited by Mandra Ana-Maria
Copacul și dovleacul
Pe lângă un copac mare, Un dovleac, din întâmplare, Primăvara răsărise Și pe dânsul se suise; Care într-atât crescuse, Încât vârfu-i întrecuse, În lung ș-în lat să-ntinsese, Ramurile-i cuprinsese, Și pretutindeni umpluse De dovleci care făcuse. Deci cu această estime Văzându-se la-nălțime, Începu să se mândrească Și zicând să se fălească: - “Vezi, eu numa-ntr-o vară Cât crescui și tot cresc iară, Și tu, copac din vechime, În sumă de ani mulțime, D-ai fi crescut voinicește, Precum și vrejul meu crește, Mai-mai ajungeai la stele, După părerile mele.” Iar copacul cel cu minte I-a răspuns aste cuvinte: - “Ei! te lauzi tu acuma, Că încă n-ai văzut bruma, Dar când va da și zăpadă Atuncea ești jos grămadă!” * Gândește la viitoare Și la cele-ntâmplătoare. Nu te înălța cu firea, Pân’nu-ncerci nenorocirea.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy