domnului Daniel Drăgan


Învălui umbra orelor firave
Cu taina frunții-n ierburi moi înfrântă.
Sfieli de frunze licărind descântă
Albii subțiri înfiorând enclave.

Smerite vrăbii-n ramuri nu mai cântă
Smulgând tăceri ce-au devenit epave
De raze frânte-n clipe lungi și grave
Când liniști dulci din cer binecuvântă.

Se risipesc aromele în dodii
Cu gust trândav de afin și absint.
S-au copt deplin hotarele prin rodii

Ademenite-n temător alint
Iar faunul cântând din nai sub zodii
Vrăjește trist pădurea de argint.


17 iunie 2005