Să nu mă lași pe malul celălalt
Când norii bat în tobele urgiei
Iar ploaia-i soră bună-a nebuniei
Încheagă-mă din flăcări, foc înalt.

Să nu mă cerți că rătăcesc devreme
Pe niște punți tocmite-n propriu-mi trunchi
Și să mă salți, adesea, din genunchi
Ca să-nțeleg că n-am de ce mă teme.

Poți să m-aduni din orișicare parte
Pe drumul meu de dulce și amar
Însemnul Tău, e semn nobiliar:
Botez de substantive, semn de carte.