E noapte senină, pe cer
Sclipesc mereu aceleași stele,
Caut cu privirea printre ele
Pe una poate, care o prefer.

Dar în zadar atâta căutare
Degeaba străbat nesfârșitul,
Până unde mă duce gândul
Nu e atâta depărtare.

Nu-s ani lumină până la ea
Dar calea ce-o străbat alene,
Va fi mai lungă sau pesemne,
Va avea un Fine undeva.

Să știu precis cât va dura
Aș alerga voios prin spații,
Și timpul l-aș accelera,
Plimbându-mă prin constelații.

Pentru o minunată clipă de visare
Þi-aș face orișice pe plac,
Și n-aș vrea alt prilej să scap,
Pentru a deveni o stea mai mare.

Baia de ArieÈ™ 1964