Recapăt ochiul zilei calde și în pleoapă mă scufund
Asemenea ceasului cu lănțișor sub capac argintat
Pe care l-a cumpărat tata din primul salariu
Și-apoi l-a pierdut pe o insulă grasă cu iarbă înaltă
Pe unde căuta cirezile fericirilor plânse
Iar eu sosisem desculÈ› de pe un munte de oase
Cu un geamantan cât viața de greu, uriaș
Și drumul până acasă l-am făcut jumătate ajutat de-un străin
Restul de unul singur până-n amurg
Când mi-am văzut sângele pe cer ca o sudoare
Și m-am oprit lângă fântâna cu roată și-am scos apă să beau.
Fratele meu mi-a deschis poarta și ne-am îmbrățișat.