Ce culoare au amintirile John?
întreabă sir de pe spinarea cămilei,
valetul ce căra bagajele-
în urma lui

Pentru mine sir,
amintirile sunt de culoarea cerului,
a cerului văzut printre firele lungi
de nisip neoprit-nesfârșit,
curgând, curgând,
alunecându-mi peste față!
(în gaura ce tocmai o fac cu mine
în aprinsul mișcătorul nisip-
acuuumm...!)