Ascund ninsori
să nu mă viscolească,
pe țărm
aștept corăbii
ce nu vin,
în asfințituri
ard noian de vise
și îmi mai torn
o cană de pelin.

Cerșesc lumină,
bat la porți închise,
îngăim cuvinte,
cioburi de candori,
adulmec clipe lungi,
scadența vine
din lumi rotite-n zori
de ursitori.

Livezile îmi înfloresc
pe umăr,
se clatină uitarea-n
ochiul gol,
mă cern
în somn
șiraguri de miresme,
surâd amar
și plec
cu pas domol.