RAR

Rar, r...a...r...
Mai rar de atât nu pot să trăiesc...
Clipa, mai intens de atât nu pot s-o opresc...
Pot să visez, amintindu-mi...
Pot să cred, dorindu-mi...
Dorința ce-o sper de mult a apus...
Nu vreau respect!
Respectul, prietenește , deja îl cinstesc.

Cred în speranță!
E tot ce-a mai rămas...
Cred în iubire!
Dar cred fără glas...
Nu mai cred în tine, cel ce ești:
„ Bun- rămas!”