eram și mai tineri zic așa pentru că noi întotdeauna vom fi tineri
de fapt eram niște copii mari care uită să deschidă ochii și să caute
obicei de pe când ne jucam de-a ascunsul prin jurul blocului
sau prin lunci
etcaetera
în vacanțele memorabile
acelea despre care ni se cerea să scriem compuneri la școală

unele susrse presupun că am fi văzut câte vreun fluture auriu
și ne-am fi pierdut în goană prin ierburi crude
prin mărăcini

mai sunt versiuni
mai mult sau mai puțin verosimile
dar acum vreau să povestesc despre altceva
mă fac invizibilă pe messenger închid gura telefoanelor
îmi opresc circulația sângelui
da
unele cuvinte au nevoie de o liniște ca aceasta pentru a se face auzite

între noi pământul câte o dată se strângea miraculos în colțuri
să ne spunem cât suntem de singuri
și că nu am avut o veșnicie pe nimeni atât de aproape