În șubrezimea clipelor

Rochia sângerie mă învăluie,

ÃŽn piept simt dureri sterile,

Pășesc spre trecut...

E noapte, orașul s-a stins,

La colțuri de stradă plâng feline negre,

În mine grupări de celule se luptă.

Un doctor slut mi-a smuls abia un sân,

Pe cel de lângă suflet,

Pe care se așeza comod seară de seară iubirea.

Îl adulmeca zâmbind,se desfăta,

Apoi era liniște în peisajul meu complet.

Din trecerea mea perpetuă a rămas doar o întrebare:

-Poate exista o femeie fără sân?