Morală fără fabulă

"Porcul e cinic ."
G. Călinescu

Un porc din Porcia
sau mai de p'acìa,
ce-și zise el, porcul,
mangalița, yorkul
(de loc, din Mangalia-s,
ba chiar și din York,
suidele, alias,
familia Porc);
ce-și zise el, porcul,
mangalița, yorkul,
Suzana sau Iorgu,
cu rîtul .
urîtul,
cu coada
iscoada
și cu copitele
lui, prea-cupitele,
cu pielea roză
ca trandafirii,
vorbind în proză
cu musafirii, -
ce-și zise el, porcul,
mangalița, yorkul,
cu mare, cu mic?!
Eu cred că nimic.

Furnicartea

Literele,-n carte, sumbre,
par o droaie de furnici;
ele, care sînt doar umbre
imobile, prind să umble
ca puzderia de furnici.
Cartea, noaptea, se preschimbă
într-un mare furnicar;
literele,-n ea, se plimbă
fără teamă de vreo limbă
de pavian sau furnicar.
Literele se răscoală:
p se face b! Lui o
i se umple,-ncet, pe coală,
inima de roată goală,
pînă nu mai este o,
ci un negru ou. - Antene
O-ului îi ies de-acu [Ö],
sau doi ochi fără sprîncene
ca-n aceste mici desene [ ],
plus o coadă ca la Q.
Cititor din orice parte,
află că eu nù fur, nici
mint, spunînd că orice carte,
pînă-n zori, e-o furnicarte...
Hai la groapa cu furnici!

(F)rondel

Lui Emil Brumaru

În căsuțele din cuburi
locuite de păpuși,
îs de toate, chiar și tuburi
de neon, dar nu sînt uși,
pentru că nu-s holțșuruburi
și nici meșteri lăcătuși
în căsuțele din cuburi,
locuite de păpuși.
Noi, cu ele,-am bea prin cluburi,
dacă și-ar ieși (dar nu-și!)
din rigidele calupuri
sau din, cel puțin, mănuși, -
în căsuțele din cuburi

Crăciunul

Îndeobște, cădea
tot în zile de lucru:
nici un fulg nu cădea,
nici un înger volucru
nu foșnea în azur, a
pînzeturi străalbe;
mai cu seamă, glazura
și florile dalbe
lipseau; cînd și cînd
ploua friguros
zile-ntregi, nopți la rînd,
într-un neriguros
peisagiu lichid...
Se știa că-i Crăciunul,
sub becul livid,
cînd intra cu crăci, unul .
sau altul, din curte
furate, la ora
stingerii, - scurte
ca-n toate azilele;
în nici un caz, după
rația de supă
sau micul dejun:
erau altele zilele-n
cinstea căròra
pe coaja de pîine
se dădea cu magiun...

Fericiți cei ce mîine
își au primul Crăciun!

O cale-n dar

Dac-am scri cu miez de pîine
fără vină sau prihană,
literele, pînă mîine,
păsărilor le-ar fi hrană.
Păsărilor, le-ar fi hrană
litera din miez de pîine
fără vină sau prihană, -
dac-am scri de azi pe mîine.
Dac-am scri de azi pe mîine,
fără vină sau prihană,
litera din miez de pîine
le-ar fi păsărilor hrană.
*
Dac-am scri cu pietricele
de culoare gri, ca scrumul,
n-am citi decît în ele,
care ne arată drumul.
Scrisul nostru-ar fi chiar drumul
însemnat cu pietricele
de culoare gri, ca scrumul, -
dacă n-ar fi ca, pe ele,
de culoare gri ca scrumul,
ploaia lungă să le spele,
destrămîndu-ne tot drumul
presărat cu pietricele.

Șansoneta șansei

Caută-ți șansa,
mătușă, cu ansa
de cupru sau staniu
(ce bîțîie straniu,
pe axă, ca acul
busolei); întreabă,
'nainte de-o treabă
sau alta, zodiacul;
apropie-ți scopul
cu horoscopul;
încrede-te-n globul
de sticlă și-n fusul
maicii Omida,
expert în adusul
acasă,-n pofida
a toate și-a toți,
al domnilor soți .
sau, numai, amanți...
Încrede-te-n ansă
și-n necromanți:
cheam-o, în transă,
pe Iulia Hasdeu
și-ntreab-o pe unde
întîrzie al tău
și dacă se vede
cu una, Ortansa,
din Rușii-de-Vede?...
ÃŽntreab-o (pe unde
ce par anormale,
de paranormale
ce sînt) cînd și unde , -
iar ea-ți va răspunde
îndată, cu ansa...

Candid sau optimismul

- Or, dacă n-ai fi fost surprins,
de către taică-su,-n secunda
cînd o pupai tot mai aprins
pe domnișoara Cunigunda
(care-ți va fi căzut cu tronc),
drept care-avea să te alunge
domnul baron Thunder-ten-tronck,
altminteri neputînd ajunge
la Lisabona, ca să cazi
pe mîna Sfintei Inchiziții
în care ai mai fi și azi,
de n-ajungeai la iezuiții
din Paraguay (avînd să treci
prin alte aventuri, pe urmă,
pierzînd și ultimii berbeci
din eldoradiana turmă,
nu mai 'nainte să-ți înfigi
spada-n cumnatul nelegitim), -
nu ai mînca, acum și-aici,
în acest colț de rai maritim,
fistic și chitre dulci, la cina
cutărui turc bătrîn... Căci toate
se leagă într-un optim lanț
de-ocazii,-n lumea cît se poate
de bună.
Excelent bilanÈ›,
dar hai să ne lucrăm grădina!

Zăloagă

Un măr amărui
prin care lucarne
deschid, ca-ntr-o carne
de melc, - cărărui
își fac, în amara
lui inimă, viermii
ce-adastă a iernii
venire-n cămara
aceasta, - cum carii
o-adastă-ntr-o carte
de care n-au parte
decît anticarii,
cu vechi untdelemn
pătată, - din care
se cerne, în zare,
făină de lemn.



Albă ca Zăpada & cei 7 pisici

Albă ca Zăpada are
7 feluri de pisici, -
de alt soi e fiecare,
iar pisoii sînt pitici.
Cea dintîi între princese
e un siamez (dar n-am
să vă spun exact prin ce se
ilustrează acest neam).
Un persan albastru,-a II-a
(rasa i-o cunosc pe sfert)
are botul ud ca roua
fi'ndcă bea tot lapte fiert.
Că-i mai albă ca zăpada,
pe a III-a n-o prea rabd
(dar pe Albă ca Zăpada
nu o doare acest fapt).
Păr electric are-a IV-a
cînd o mîngîi în răspăr;
botezată Cleopatra, .
e-o regină,-ntr-adevăr.
Maidaneză, cea de-a V-a
nu dansează bolero,
ci, pe seară, bate mingea
cu motanul lui Perrault.
Cu o blană ca mătasea,
dar cu sufletul stingher,
o jumate dintr-a VI-a
e-a lui Erwin Schrödinger.
(Pe cealaltă, dl Erwin
a ucis-o în secret,
căci stătuse prost cu nervii,-n
pubertate, - pe cît cred.)
Invizibilă, a VII-a
are zgardă de lamé;
trebuie să cadă noaptea
ca să vezi ce neagră e.
Mai fusese o a VIII-a,
dar s-a otrăvit c-un măr...
Cîrja Babei Cloanța-i proptea,
azi, a crengilor de măr! (bis )

Micul Puc

Prîslea, cînd ninge,
zice că "minge";
mingea, cînd ninge,
se face puc;
pucul nu sare,
ci, doar, tresare,
căci nu prea are,-n
el, cauciuc,
ci mai mult pîslă
dusă de-o vîslă
spre-o rimă-n îslă
pe care n-am
a dibui-o,
pînă la zio, -
încît adio
vă spun, din geam.

Meci

Bulgării, cînd se bat îngeri
cu zăpadă, nu-s nivali:
n-ai putea, cu ei, să-nsîngeri
fața nici unor rivali;
îngerii experți în loburi
tot mai largi, se bat, calin,
doar cu pașnicele globuri
ale crengii de călin. .
Eu, ce, silnic, filei scriu-i
fața și-o mototolesc
(cînd, de sînge, ca,-n sicriu-i
strîmt, vampirul, mă golesc),
eu mă bat cu cocoloașe
de hîrtie și,-mprejur,
văd omătul că se-ngroașe,
semi-negru, semi-pur.

Replay

Pe-un picior de play,
pe-o gură de Ray
Charles, -
Mioara (cum îi spun
toți) ar face un
vals
molcom ca un blues,
într-un microbuz
vid:
toți au coborît
lîngă un urît
zid;
fuste și helănci
au plecat; pe bănci
nu-s
decît genți și pungi;
norii se văd, lungi,
sus,
pe un fond gris-fer;
nu e nici șofer, -
stau
lîngă ea; ea e
în mouton doré
sau
altă pielicea,
pe sub care ea
nu-i
decît în furou;
cere-i, prin vitrou,
cui,
să te-ajute (?!), cînd
Mioarii-i dă prin gînd
să
faci cu ea un rock,
cît mașina,-n loc,
stă, -
rock'n'roll sau blues
pentru un auz
fals,
pe-un picior de play,
pe-o gură de Ray
Charles.

Dolce

Ronțăind alune, lunea,
marți, lingînd un marțipan
(care are moliciunea
unei catifele panne ),
uiți de vineri și de izul
ei de vinete pané ...
Dacă ți s-ar cere-avizul
despre ziua care-ți e
cea mai dragă, ai răspunde
că nu-i vorba de o zi,
ci de cîteva secunde
cînd se poate-ntrauzi
geamătul reginei-nopții
care nădușește-n cercuri
de parfum, la miezul nopții
dintre joimîine și iericuri.

Chassé croisé

Peste blana
ei, bălana
oaie-și puse
o pufoaică
(de lupoaică)
și se duse,
foarte bravă,-n
cea dumbravă-n
care lupul,
tenebrosul,
este bosul
fără scrupul,
cel pe care
oaia n-are
să-l cunoască
după piele,
fi'ncă el e-n
lînă bască, -
lîna bască
fi'nd o mască
pentru-acesta
ce, de-o vreme,-și
dă, din vreme,
la-ntors vesta...
Rîsu-plînsu-i
că nici dînsu
nu-și cunoaște
noua soră
ce, de-o oră,-n
codru, paște.

Calendarul republican

(Versiunea Fabre d'Églantine)

Dragi membri și membre,
încep cu ideea
prelegerii mele:
două rime cu-a treia
sînt rime-ntre ele;
exemplu: septembre,
novembre, decembre.
Dar, cu asta, adio,
oricărui alt trio
(sau doar rimei perechi
ianuarie-februarie)
în jalnica arie
a lunilor vechi
dintr-un vechi,
vechi și calp,
calendar în vers alb.
Or, rima e prima
ce impune,-n dezordinea
lunilor, ordinea
și disciplina...
Dragi membri și membre,
lunile anului
republican
(ce-ncepe în 22
ex-septembre)
se termină-n -or,
-aire, -al și -oz,
rimînd, deci, de patru
ori cîte trei,
dar nu din instinct,
ci conform planului
clar și distinct
al unui virtuoz
al acestei idei
cît se poate de noi,
căreia el i-a fost faur, -
deținător
al Măceșei de Aur,
actor, autor reputat
de piese de teatru,
fost deputat,
decapitat prin verdictul
din noaptea de 14-15
germinal, Anul II,
altfel zis (horribile dictu!)
3-4 apri1ie 1794.

Paleontologie

Ce-și zic șopîrlele, sorindu-se alene pe resturile templelor elene, cînd lin adie vîntul printre lauri? - "Vax! Noi i-am apucat pe dinozauri!"

Ce-și zic lacertele, cu aer plic-tisit, într-un faimos arheologic sit cu fresce-n care tropăie centauri? - "Moft! Noi i-am apucat pe brontozauri!"

"Rahat!" zic gușterii verzi-vineți în paragina Casei Poporului, în timp ce graurii găinățează,-n jur, pătlagina: "Am fost cu-metri cu tiranozaurii!"

Ce poți să-ți zici, filozofînd în clarul lunii, cînd norii curg pe cer ca niște plauri, - decît că ceea ce e pentru unii odinioară, pentru alții-i adineauri...

Și așa mai aproape.

Limba limba

Maestrului Iordan Chimet

În limba de pantofi, nu poți
vorbi, - afoni într-însa-s toți;
într-a pantofului, la fel,
nu se exprimă decît el.

ÃŽn limba ceasului: tic-tac
vorbește inima,-n iatac,
cînd ciocîrliile, în zori,
îs luate drept privighetori.

I-am ține clopotului hang
în limba lui: balang-balang,
dac-am avea auz ca-n Joc
secund și-un alt soi de bojoc.

Ci pentru a vorbi în limba
vest-africană, zisă limba ,
ar trebui să fim pe coasta
Sierrei Leone,-n seara asta;

și să o fi deprins cu drag
de la un om bătrîn, ce-n graiul
acesta, inocent ca raiul,
numește-se kunit kumag.

Mr. Clippit

N-am agendă sau opis
cu scoarțe de rips, -
un mic paper clips
mi-e asistent office .
La orice incipit
de file sau de folder ,
trefilat (ca în Calder),
apare și Clippit
într-o margine-a filei, -
care, cu unică
rîvnă,-mi comunică

maxima zilei:

Cămășile în carouri
și pantalonii dungați
rareori impun o modă .
E-n ziua de 19
martie a. c.
Mă uit la ceas, - e
puțin după 12.
Mr. Clippit îmi cere
să fac clic pe OK.
Eu fac clic pe OK
și îmbrac, în tăcere,
ceea ce bănui că ați
mai văzut (prin birouri,
în tramvai, în metrouri,
pe stadion, în bistrouri,
pe ecran și-n tablouri):
o cămașă-n carouri,
pantalonii dungați.