Cer necăzător de stele-mi ești
Agățată de o margine de lume și povești,
Spațiul gol dintre pereții și lichidul din ibric
Fără de culoare, fără zahăr și fără nimic,
Numărând la" five o'clockuri" către nesfârșit
Și-n niciunul vreun ceva anume de găsit...
Dar îmi ești ce n-am sperat ca nimeni vreodată să îmi fie
Sol ce-n suflet îmi aduce liniște și bucurie.
Ce cuvinte simple-am spus și atâta de uzate
Că au mai rămas din ele doar mișcări din frunzele de vânt zburate.