se iau două cuvinte,
simboluri convenționale de altfel
( a căror origine am dat-o dispărută)
le așez timid în spațiul greu dintre noi,
papilele gustative îmi transmit codul de siguranță-
e totul în regulă,
pot să le șterg ușor de praf și să le iau de pe raft,
le insinuez traiectoria,
le măsor greutatea și culoarea embrionară.
de fiecare dată același ritual.
Rămân însă în cutia neagră-
vezi verdictul tăcerii de pe retinele noastre,
exces de zel