Chiar dacă păsările se întorc la cuiburi,
ce-i primăvara fără frumusețea ta,
când doar zâmbind îmi umpli inima de muguri…?…

Pătrunde-mi fluviile cu suflarea ta...
Sărută pătimaș, până în suflet,
nefericirea toată… de-acum o voi uita,

în unduirea dulce…

Și lasă-mă să plâng blajin de fericire!…
Sorbindu-ți duhul, rupt de setea neiubirii,
să te învalui în fluvii de iubire,

în violetul serii,
în aurul… iertării…


Ciclul: Minunea de a fi