Chemări te aduc spre mine
Din gânduri tresari și apoi,
ÃŽmi spui cele mai dulci cuvinte
Că veșnic iubești și adori.


Cântările inimii astăzi,
Nu pot să rostească-n zadar,
"Iubire,iubire,tresaltă!"
Și-apoi să mă prăbușesc iar.


Adânc în privire se-ascunde,
Timida șoaptă a nopții,
Ce murmură-a apelor unde,
Un cantec al morții.


"Nu pot!"strigam cu neputință
Să rup arma morții ce azi,
Îmi spulberă clara credință,
Căci tu ai plecat..ai plecat.


"O,nu!"urlai la mine ca o fiară,
"Trezește-mi iubirea"-mi ziceai,
Ce crezi?Sunt multiființă?
Să mor,să reînvii și iar să cad?