Afară cu visările mortale

ÃŽmi lipsea viitorul din piept
tot întinzând mâna spre el
și nu voiam ca să-mi mai scape
ca un pește reîntors în ape

Nu am întâlnit decât dezamăgiri
în visări după femei ideale

Și dădui jos o perdea de pe ochi
apoi straiul zilnic al obișnuințelor

Mă mir cum de izbuteam
fără iubire sau fără niciun alean

Realizai c-aveam poftă de marele vis
să-mi strâng în brațe iubita ca pe-un destin

Acum sunt alături de tine
prima și ultima din viața mea
pentru că deciderea ta va conta
nu numai acrobația de nupțiale idei

Vom fi amândoi Miri totdeauna
iar florile se vor ridica prin răzoare
în poziția îngerească de drepți
atunci când și natura ne va cununa