Imi vorbeste ploaia de suspinul tau
ca de-un bun prieten
ce il ai la greu.

Stropii nasc in mine sentiment de vina
ca am pasul iute
ca nu sunt cu tine.

Mi-ai vorbit de cerul napadit de nori
ca de viata noastra
la rascruci de sori.

Zambetul mi-adoarme strepezit pe gura
nu-ti mai stiu ideea
nu mai am masura.

Scapa-n mine stele arse de regrete
vorbele-mi sunt poate
scuze in portrete.

Am un gust prea ranced fara gustul nostru
imi apar imagini
dar nu le stiu rostul.

De nu-i soare astazi si de ploua-n valuri
nu va fi pocalul
plin doar de amaruri.

Dar de maine-i soare si tu nu-mi zambesti
voi dormi in mine,
voi dormi pe veci.