În toamna asta înnebunesc nebunii
e-o nebunie calmă temperată
pe strada mea cu un cuțit în suflet
moare o babă (poate sicofantă?
căci clevetește încă-n rugăciune…)
imaginea cuțitului în suflet
și-a-abur'lui de sânge ce-i ofrandă
-ofertă unui zeu extraterestru -
e o erată proastă expirată
și cine nu-i nebun de frumusețe
în toamna asta calmă temperată
să nu se-ncumete de-acuma vreodată
să spere că APOI n-o fi tristețe