Ca firul de nisip,
E sufletul ce naste,
Aceste vorbe goale,
Nimeni nu ma cunoaste.

Aici am fost tot timpul,
De voi nu ma feresc,
Sper sa-ntelegeti asta,
Pan ce nu ma racesc.

Si de-oi mai zace inca,
In timpuri viitoare,
Cred ca-i menirea simpla,
Nu-i chiar o intamplare.

Ce tot vorbesti straine ?
Ce nu-ti convine-acu ?
Ce stai si te tot tangui ?
De stilul meu perflu.

Big58 - Brasov 25.02.2006
[email protected]