niciodată steaua
nu a ars
într-o așa cascadă de lumină
penetrând orizontul
în ape
spre mii și miliarde de ochi...

o privesc ca și cum m-aș fi născut
acum 2020 de ani, 5 luni, 17 zile și 3 ore
și aș fi ciobănaș pentru visele mele
ca și cum
din palmele îngerilor
ar fi cules mielușeii mei otava...

nu aÈ™ fi avut nimic
nici o adâncă viziune pentru destinul prea plin
de nașterea Lui

dar uneori oițele mele
mi-ar părea zâne cu părul de aur
dansând prin crânguri de Styrax benzoin...