... vreau liniște...
fără vânturi,
fără furtuni pregătitoare de ploi –
fără torente
și fără blestematele de păsări răpitoare ce anunță creșterea munților;
piscurile mă sperie și-mi par
risipite printre cețuri sălbatice...
înspre ce să urc, piatră aripată...?
înspre ce...?
eu sunt doar un biet lup
singuratic...
în cerurile din aripile norilor
ce stau să plângă
cu zăpezi pe tâmplele-mi speriate
de spasme...