Ca valuri nesfârșite ce se sparg
De-aceleași stânci, cu-același ritm bizar,
Aceeași cruzi pirați se-ntorc din larg
Duși de curentul sângeros și doar

La un barbut întârzie puțin
Călăul cu un ochi, jertfa plăpândă.
E-același joc mortal ca un venin
De viperă cu corn ce stă la pândă.

Iar zarurile cad ca un destin
Trasat în tenebroase cancelarii,
Cu sânge pe-un dosar cu șină și-n
Care ne se uita decât marii

Trișori, ce-ar vrea mereu aceiași sorți,
Vor pierde c-un noroc de sens contrar,
Cu-același ritm de val izbind la porți
Ce se deschid din ce în ce mai rar.