m-a sunat un domn și m-a întrebat dacă pot să fac aripi
pot i-am spus din piatră nici o problemă
nu domnule aripi adevărate din pene fulgi și oase
nu știu n-am mai făcaut niciodată aripe adevărate
lasă ca te descurci dumneata și-a închis
a doua zi am primit un camion plin cu saci argintii
erau ușori si i-am dus în atelier prin aer
ca pe baloane penele veniseră mari albe
nu mai văzusem pene atat de mari
nu puteau fi nici de lebădă nici pelican
de vultur nici atât și apoi erau așa de strălucitoare
am primit un alt transport cu oase
erau ca niște omoplați însă ceva mai mari
iar vocea aceea domnule ați primit materialele
puteți să vă apucați de lucru
în zilele următoare stăteam ore în șir prin piețe
și hrăneam porumbeii mă uitam atent la aripile lor
să învăț taina zborului și a neprihănirii
am lipit penele și fulgii pe oase
cu un clei preparat de mine un amestec
praf de oase de miel sacrificat
cu sânge de pasăre cântătoare
si inca ceva dar asta va ramane o taină
acum am atelierul plin de aripi până la refuz
le-am agățat pe pereți în aer pe sfori
toate pregătite de zbor e un vânt în atelierul meu
deși am închis toate ferestrele mi-am pus bumbac în urechi
să nu mă betejesc si mai ales să nu mai aud
o muzică stranie care trece parcă prin pereți
am scos toate aparatele din priză și tot se mai aude
vecini nu am doar parcul și pădurea
aștept să vină domnul acela să-și ia aripile
sunt putin încurcat nu prea știu ce să-i cer pe ele
n-am mai făcut aripi adevărate niciodată
doar din piatră arare