Te-ai ivit
de după cubul de gheață
din paharul cu limonadă.

– Încerc încă
să-mi amintesc regula jocului;
la început,
trebuia, parcă, să ne numărăm
florile de gutui împletite în păr –

O candelă ție...
una mie...
ne jucam de-a fecioarele înțelepte,
dar lumînarea s-a stins
în mijlocul jocului –
se întîmpla deseori să trișeze –

Atunci am adormit.

Se topise și gheața din pahar,
drumul tău de întoarcere.


(12 martie 2002)