stai cobro stai să îți cânt
vulpi îngândurate îmi duc blana și cu grijă
pe vârfuri
șoareci fumurii îmi coboară de pe țevile oaselor
iubitul meu plânge în mine singur și sătul de jucării
ochii noștri parcă apun parcă răsar unii din alții

stai cobro
cântecul meu vine încet ca de niciunde
și uneori e fierbinte

ascunde-ți cobro limba în teacă ascultă
aerul despicat în două
și greu ca o turmă de elefanți care și încotro

pe gura lui shiva
în triunghiul bermundelor
tălpile mele și zece clopoței de cristal

tu ce credeai cobro

09.02.07