Neant


Cenușa amară a cerului intunecat
Ne zvântă rănile cu viață
Arzându-ne sub tălpi cu scrum.
Amorțiți de parfumul sec al neantului
Ne scăladam in sânge si lacrimi de inger
Ascultând durerea șuierând…
Intunericul inalță cruci
sub soarele negru de fum…
inalță cimitir al Supremului.
Tentația ne acordează trupurile,
Cântând un cântec al plăcerii.
Bezmetici ne ingrădim unul in altul,
Pierzându-ne in dans eretic
Din muzică demențială.
Iar infernal
simțim apusul trupurilor…
Simțim așa-zisa liniste a neființei,
Simțim neantul.