avea gălbenuș de ou pe bărbie

vorbea încet
deșira frumusețea brutală a nebuniei
controlate
ca pe o femeie albastră cu sandale zvelte
alegând
salteaua de cărți
podul de pe care ești liber să te arunci

personajele sunt într-un lung voiaj
între funii și cătușe/ holuri de hotel/ ganguri cangrenate
obscurități profunde
ca o idée
profanând hârtia de ziar din fereastră

putem doar discuta o vreme pariez că știe multe despre femei
plătește decent, are degete pătate
de cretă
pastila își merită fiecare bănuț

printre rânduri scrie apăsat: poți!
încalecă pe bicicletă și pleacă
nu e altceva decât ceea ce este
uită-te la el

am mai sărit versuri