Iti mai aduci aminte, doamna,
acel bizar sfarsit de toamna,
cand soarele iti contura
ochii micuti, de catifea?

Imi ruginea frunza-n balcon,
eu asteptam langa peron,
iar trenul tau intarzia,
tu-ntarziai in viata mea.

Si ai ajuns intr-un final
si m-ai privit ca pe-un banal.
Acel bizar final de toamna,
ti-l mai aduci aminte, doamna?