O floare carnivoră,
sau mai bine și inventat spus,
una psihefagă,
asta ești!
Cu bucățele văzute și nevăzute
din mine,
gingaș te hrănești.

Violetul și roșul gesturilor tale
sunt atracții mortale
cu care momești,
reușești să momești,
un bondar pricăjit ca mine.

Nu ai milă,
apetitul tău zilnic mă înspăimântă
aparentă copilă.

Ca un făcut,
ca să fie supliciul desăvârșit,
am început să mă hrănesc
cu foamea ta și,
pe deasupra,
să-mi placă a-mi planta pe umeri
noi aripi translucide,
pline de vinișoare roșii sau aurii,
de suflet,
ca să ai tu hrană
și eu
păcătoasă desfătare.

Pan
06.01.2003