Drum fără capăt
Plâns de fântână
Cruce de piatră
Tărm plin de stânci
Toate acestea
În mine adună
Vremea prădată
Dintre acum si atunci...

Iar mi-este gri, si mi-e ceată
Si încă
Toamna aceasta
Mă plânge bizar
Desi în suflet mi se zbate nătângă
Ancora vremii
Ca un ghetar...


Parcă mi-e iarnă
Si parcă de tine
Marea se saltă
În val murmurând
Că-i multă ploaie
Si parcă îmi vine
Glasul Luminii
Albastru să-l cânt...