Seară de vară
DE FLOREA ALEXANDRU

Soarele-și scapă aurul strălucitor,
Copacul îsi culcă mlădițele,
Privighetoarea căntă concertul vieții.

Luna-și plânge stelele căzute din cer,
Doi ochi veghează blânda noapte.
Iar norii negri acoperă cerul îndurerat.

O!Sfântă noapte vegheată de Dumnezeu!
Toți dorm.Nimeni nu știe că și Tu veghezi
După perdeaua de nori argintii.

O rază taie întunecata tăcere
Fulgere de lumini cad pe Pământ,
Iar oamenii se trezesc,
Înepând,o nouă zi.